Diferenta dintre o companie low cost si una full service

Am călătorit deja de câteva ori atât cu companii low-cost cât şi cu companii de tip full service. Printre low-costurile cu care am călătorit se numără Wizz Air şi Air Asia până în acest moment iar dintre companiile full-service menţionez Tarom(pe rute interne si externe), TAP Portugal, Qatar Airways, British Airways sau Garuda Indonesia. Diferenţa mereu, desigur, a fost în preţul biletelor de avion dar pe lângă asta şi anumite extra-uri sau chestii la care poate te-ai fi gândit mai puţin.

Diferente notabile dar NU la siguranta

Ideea acestui articol mi-a venit după o discuţie în contradictoriu cu un prieten care spunea că la low-cost, de fiecare dată când a fost, avioanele erau în condiţii proaste, trepida mai tare şi avea o senzaţie de a nu fi în siguranţă. Spunea că avioanele low-costurilor ar fi mai vechi şi că nu ar fi bine întreţinute pentru a mai salva din economii. FALS.

Nu există o diferenţă între întreţinerea unor avioane care să zboare pe low-cost şi altele care zboară full-service. Normele de siguranţă impuse de către comisiile naţionale ale fiecărui stat și în Europa suplimentar de reglementările Uniunii Europene pentru măsurile de siguranţă în zbor sunt identice atât pentru low-cost cât şi pentru companiile tradiţionale.

Verificarile tehnice ale avioanelor nu tin cont de tipul companiei aeriene si se fac periodic, fie la un numar de ore de zbor, fie programat dupa cativa ani, numar de zboruri sau cicluri de decolare/aterizare.

În fapt, pe ambele low-costuri cu care am zburat până acum avioanele erau noi (maxim 4-5 ani), de exemplu la Wizz Air vârsta medie a aeronavelor este de până în 5 ani, cu foarte multe avioane noi şi cu un maxim de 10 ani pentru un avion. Spre comparaţie, la multe companii aeriene full service vârsta medie a avioanelor depăşeşte 10-12 ani. Spre exemplu, am zburat de curând transatlantic cu British Airways într-un Boeing 747 de 24 de ani!
Bineinteles, exista si companii low-cost cu o varsta destul de mare a avioanelor, una dintre acestea ar fi Blue Air, care are o varsta medie a avioanelor de aproximativ 22 de ani.

De ce sunt mai ieftine biletele la low cost?

Companiile low-cost te taxeaza doar pentru serviciile de baza si nu includ in pretul biletului bagajul de cala, sunt mai restrictivi inclusiv la cel de mana si de asemenea nu au incluse bauturi si masa la bord si nici check-in gratuit la aeroport. Unele companii low-cost precum Blue Air oferă meniu la bord, dar contracost. Puteți aici să vedeți meniul la bord pentru Blue Air și aici exemple de la Air Asia.

Practic low-costul iti ofera un transport de la A la B si ulterior daca mai ai nevoie de ceva (aproape orice) trebuie sa platesti in plus. De cele mai multe ori daca iei masa la bord, bauturi, ai bagaj mare de mana si unul de cala, faci check-in-ul la aeroport, low-costul poate costa mai mult chiar decat full-service. Insa daca calatoresti light este extraordinar ca de multe ori la low-cost sunt la jumatate biletele fata de full service…aproape intotdeauna (Tarom mai avea niste oferte la 99 EUR full service dus-intors orice destinatie europeana!).
Am citit într-un comentariu pe Facebook al unui client că reproșa pe pagina companiei faptul că nici măcar un pahar de apă nu i-a oferit compania low-cost. Exact acesta este modelul, suprataxarea oricărui extra! Țin minte, la primul meu zbor cu low-costul am plătit 2 euro pe o doză de cola.. un preț de altfel normal la 12.000 metri altitudine.

Totuși, am observat că fluctuația prețurilor pentru biletele de avion la low-costuri poate fi chiar și de 10-15 ori mai mare de la prețul de bază (acel cel mai mic preț).

Abordare diferita a destinatiilor

O alta diferenta intre companiile low-cost si cele full service este faptul ca cele de tip low-cost au o abordare de a te duce direct din punctul A in punctul B iar companiile full-service de exemplu au o abordare de retea. In primul rand cele full service opereaza zboruri spre anumite destinatii centrale (denumite hub-uri) si de acolo transporta calatorii spre alte destinatii. De asemenea, companiile full-service intra in diferite aliante prin care adauga niste rute in plus, operate de companii partenere. Un exemplu ar putea fi SkyTeam, alianta din care face parte si Tarom, prin care este in acord cu operatori precum Air France, KLM, Garuda Indonesia dar si alte companii aeriene. Prin aceasta alianta si abordarea de retea, de exemplu este posibil sa cumperi bilete de avion de la Tarom pe un zbor Timisoara – New York. In exemplul de mai jos se observa ca un astfel de zbor are o ruta initiala Timisoara – Bucuresti, dupa aceea Bucuresti – Paris si ulterior cu Air France de la Paris spre New York. Prin aceasta ruta de exemplu si bagajul de cala ti se va transfera automat intre rute, fara sa fie nevoie sa dai din nou la check-in bagajul de cala.

TSR-New-York
Daca ai vrea sa calatoresti cu low-cost, ar trebui sa rezervi un bilet pana in Paris si de acolo sa schimbi, pe langa bagajele pe care le iei cu tine in anumite cazuri chiar si aeroportul, pentru ca majoritatea low-costurilor aterizeaza la Beauvais iar companiile full-service la Charles de Gaulle.

În plus, majoritatea companiilor aeriene clasice au parte de programe de loializare, un lucru ce nu l-am prea întâlnit la compani low-cost. Practic, nu îmi vine acum în minte decât Air Asia cu programul lor Big Shot ca program de loializare.

Low-costul aterizeaza de multe ori pe aeroporturi secundare

Cum spuneam si mai sus, pentru a tine pretul biletelor cat mai mic posibil, de cele mai multe ori low-costurile aterizeaza pe aeroporturi secundare, mai mici si mai departe de oras. Exemple foarte bune ar putea fi aeroporturile Londra Luton si Paris Beauvais. Acestea sunt mai departe de oras si te costa mai mult ulterior un transfer in oras. Daca vrei sa mergi mai departe pe o ruta transcontinentala de exemplu, atunci e bine sa iei din prima un bilet la full service.
Aceste aeroportul de multe ori fac transferul la avion cu autobuzul (nu au acele culoare prin care intri direct din terminal in avion).
Ratiunea pentru care low-costurile aterizeaza aici este ca taxele de aeroport sunt mult mai mici decat pe aeroporturile mari, adica hai sa ne gandim daca ai ateriza la Heatrow (Londra) ai plati mai mult decat pentru Luton.

Ca orice regula exista si o excepetie, de exemplu in Bucuresti low-costul aterizeaza pe aeroportul principal Otopeni si de multe ori direct din terminal intri direct in avion.

Low-costurile fac bani din extra-uri

Toata lumea stie ca masa nu este inclusa in pretul biletului de low-cost sau bauturi. De exemplu, pe un zbor Timisoara – Roma am platit 2 euro pe o cola, ceea ce pe un operator full-service nu as fi platit-o. La zborurile lungi aceste costuri incep sa se adune, pentru ca te deshidratezi. Asadar, avem bani din check-in la aeroport, meniu la bord, bauturi, bagaje, samd..

Scaunele sunt mai înghesuite și locul la picioare mai mic pe low cost

Chiar dacă în ultima vreme și companiile aeriene clasice tind să ofere un spațiu la picioare tot mai mic odată cu așa zisul upgrade al scaunelor la variante mai ergonomice, în general scaunele de pe companii aeriene low-cost sunt mult mai înghesuite. Configurația clasică de scaune a unui avion Airbus A320 pe un low-cost este de 180 scaune pe când la companii aeriene full service avem în general cam 140 scaune. De asemenea, low-costul nu prea are clasa business sau economy premium, ceea ce din nou tratează unitar pasagerii. Obiectivul low-costurilor până la urmă e să transporte cât mai mulți pasageri, cu cel mai mic efort de marketing, iar o comunicare pe zona business ar fi poate prea complexă.

Ca o concluzie, ce este de reținut este că între o companie low-cost nu este permis să existe diferențe de siguranță. Low-cost este doar o abordare diferită de business, un concept relativ nou în care se încearcă maximizarea numărului de pasageri transportați.

Sursa poza: Flickr

Un comentariu la „Diferenta dintre o companie low cost si una full service

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *